The Economist: Europa a trăit peste posibilitățile sale. Acum a venit scadența

From Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România · 00:03:56

Show by RFI România

O analiză a revistei The Economist examinează situația financiară a țărilor europene, pe fondul protestelor izbucnite în această toamnă. Europa – spune revista - concentrează jumătate din cheltuielile sociale la nivel mondial. Însă fragmentarea politică și populismul îngreunează măsurile de reducere a cheltuielilor. În această toamnă, piețele pavate cu piatră cubică din Europa au răsunat de sunetul sirenelor de poliție și de zgomotul sticlei sparte. Continentul traversează unele dintre acele spasme periodice, în care politica parlamentară se străduiește să gestioneze nemulțumirea socială, notează sursa citată. Problema fundamentală, comună tuturor, este următoarea: mulți europeni își doresc un nivel al cheltuielilor publice pe care nu și-l mai pot permite, în timp ce parlamentele fragmentate și politica populistă fac aproape imposibilă soluționarea acestor probleme. Timp de decenii, Europa le-a oferit cetățenilor săi un nivel neobișnuit de confortabil de beneficii și protecții sociale. Țările din Uniunea Europeană cheltuiesc, în medie, 10% din PIB pentru pensiile publice – o pondere aproape dublă față de cea din America. Statele membre UE alocă aproape 30% din PIB pentru cheltuieli sociale publice, comparativ cu mai puțin de 20% în America. Unele țări – în special Germania și statele nordice – au făcut eforturile necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară. Alte țări, mai puțin responsabile, au continuat să se împrumute, evitând în același timp luarea unor decizii dificile. Cinci dintre acestea au o datorie publică egală cu sau mai mare de 100% din PIB; printre ele se numără Franța, Italia și Spania. Vocile populiștilor acoperă argumentele celor care încearcă să abordeze rațional aritmetica bugetară. Să luăm exemplul Belgiei. Liderul populist-naționalist Bart De Wever nu a reușit să convingă coaliția formată din cinci partide să accepte măsuri de economisire, cum ar fi o majorare moderată a TVA-ului. Chiar și în Germania – o țară cunoscută pentru responsabilitatea sa fiscală – Friedrich Merz a declarat că statul bunăstării „nu mai este sustenabil financiar”. O atmosferă „pre-insurecțională” De departe, cea mai îngrijorătoare situație este cea din Franța. Cele mai vocale facțiuni parlamentare sunt stânga populistă, condusă de Jean-Luc Mélenchon, și dreapta populistă, reprezentată de Marine Le Pen. Aceștia doi sunt, totodată, favoriții sondajelor pentru a se înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de primăvara viitoare. Atmosfera din parlament, afirmă Michel Barnier – fost prim-ministru de centru-dreapta, în prezent membru al camerei inferioare – este una „pre-insurecțională”. Atât Jean-Luc Mélenchon, cât și Marine Le Pen promit nu doar protejarea pensiilor, ci și scăderea vârstei de pensionare. Ambele partide se opun înghețării pensiilor propuse de guvern. Un stat social decent – ​​care să asigure demnitatea în caz de boală, sărăcie sau bătrânețe – este un element la fel de definitoriu pentru identitatea Europei precum orașele prietenoase cu pietonii sau vacanțele lungi. Un continent îmbătrânit nu poate evita alegerile dificile cu privire la formele de sprijin pe care și le mai poate permite. Cu toate acestea, Europa își pierde capacitatea de a purta o dezbatere echilibrată pe această temă. Dacă guvernele nu reușesc să formeze majorități pentru a adopta decizii dificile, aceste măsuri vor ajunge să fie impuse, în plină criză, de către piețele financiare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

More episodes of Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

More episodes

PodSearch is a free, independent podcast search engine. Read about PodSearch, the privacy policy or contact us.