Creșterea economică este „suspectă”, iar „golul” bugetar subiect de fabulații

From Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România · 00:04:04

Show by RFI România

Datele statistice au adus în sfârșit o veste bună. Este vorba despre revenirea la creștere economică: în trimestrul al treilea, în termeni anuali, produsul intern brut a crescut cu 0,1%. Bineînțeles, avansul este simbolic, dar oferă noi așteptări și noi speranțe că anul acesta se va încheia cu o creștere ușoară, nu cu recesiune. A atras atenția cifra de creștere din trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, respectiv cu 2,1%. Trebuie făcută și precizarea că se referă la metodologia numită „serie ajustată sezonier”, care oferă relevanța comparabilității. De asemenea, o altă metodă de calcul este cea a „seriei brute”. Dincolo de aspectele tehnice, au apărut interpretări de natură politică și chiar semne de îndoială față de ritmul creșterii. Fără a avea însă datele referitoare la contribuția adusă la creșterea economică (nu au fost publicate în acest moment) putem anticipa unele influențe. Astfel, sectorul construcțiilor a mers cu „motoarele în plin”, închiderea PNRR a fost acompaniată de o creștere a investițiilor, iar sectorul agricol a calculat primele rezultate ale producției. Desigur, vom avea mai multe confirmări atunci când vor apărea primele date oficiale. Un exemplu este că informațiile privind execuția bugetară arată că investițiile publice au ajuns în primele nouă luni ale anului la aproximativ 107 miliarde de lei, cu 25 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Tot în zona evoluțiilor pozitive face parte și scăderea deficitului bugetar. După trei trimestre ale acestui an, deficitul bugetar este de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, deficitul a scăzut de la 102 miliarde, în anul 2025, la 78 miliarde de lei, în 2026. Asupra acestor cifre nu există vreo îndoială. Contestarea din zona politică se referă la metodologia europeană numită ESA. Este vorba despre nivelul deficitului bugetar care ia în calcul restanțele la plată pe care le are statul către mediul privat sau către diverși angajați din sectorul public. La acest capitol, există deja adevărate legende create de politicieni. Se aruncă zeci de miliarde de lei, referitor la obligațiile de plată bugetare, fără însă să se aducă vreo dovadă oficială în acest sens. Este clar că există o datorie de câteva miliarde de lei în contul concediilor medicale, un stoc care există în mod constant, după cum afirmă chiar ministrul finanțelor. De aici până la vehicularea unor sume de 30-40 miliarde de lei este o diferență „ca de la cer la pământ”. Este adevărat că datele bugetare se referă doar la metoda cash și nu includ plățile amânate de stat, dar miniștrii pot afla extrem de simplu care este cuantumul datoriilor pe care le are instituția pe care o conduc. De exemplu, la începutul anului 2025 după ce tocmai preluase mandatul de ministru al dezvoltării, Cseke Attila a anunțat că plățile neefectuate către constructori erau de 6,3 miliarde de lei. În această logică, o parte din miniștri actualului guvern, cum ar fi cel al dezvoltării, al muncii, al transporturilor sau al administrației și internelor plus șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ar putea să clarifice situația datoriilor neachitate. Ar fi un exercițiu util care ar putea să oprească speculațiile pe această temă. În același timp, guvernul Bolojan este acuzat că a crescut cheltuielile publice, în loc să le scadă. Este adevărat că există o creștere cu aproximativ 30 miliarde de lei, în primele nouă luni ale anului, dar care provine din creșterea cheltuielilor cu dobânzile (plus 10 miliarde de lei) și de la alocări mai mari pentru proiecte de investiții cu fonduri europene. Nu trebuie să exagerăm evoluțiile pozitive. Dar nici să le ignorăm, pentru că sunt baza pe care economia poate crește în anii următori.

More episodes of Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

More episodes

PodSearch is a free, independent podcast search engine. Read about PodSearch, the privacy policy or contact us.