„Bulgărele” datoriei: împrumuturi scumpe, termen scurt și credite ajunse la scadență
From Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România · 00:03:59
Show by RFI România
Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a publicat o serie de date detaliate cu privire la datoria publică și la necesarul de finanțare pentru acest an. Dincolo de cifre, analiza ministrului finanțelor scoate în evidență câteva adevăruri simple pe care însă de multe ori le omitem prea ușor. Atrage atenția proporția care există anul acesta între sumele împrumutate pentru deficitul bugetar și cele pentru datoria ajunsă la scadență. Alexandru Nazare arată că 53% din sumele împrumutate anul acesta trebuie folosite pentru a rambursa împrumuturi făcute anii trecuți și care au ajuns acum la scadență, iar 47% din sume acoperă deficitul bugetar anual. Să spunem și cifrele: necesarul de finanțare este de 279 miliarde de lei, din care 130 miliarde de lei sunt pentru a echilibra bugetul cu deficitul din acest an, iar 149 miliarde de lei sunt împrumutați pentru a plăti datoria ajunsă la scadență. Trebuie să remarcăm că este de-a dreptul îngrijorător că volumul împrumuturilor actuale necesare pentru plata unor credite sau emisiuni de obligațiuni ajunse la scadență este mai mare decât nivelul deficitului bugetar. Este îngrijorător pentru că acest raport ne arată un mecanism care a început să se manifeste și anume împrumuturile vechi care ajung la scadență sunt deja atât de mari încât le depășesc pe cele curente. România a intrat într-un perpetuum mobile, adică s-a împrumutat ieri pentru a putea susține cheltuielile curente, se împrumută azi pentru a acoperi deficitul bugetar și va fi obligată să se împrumute mâine pentru a plăti datoriile vechi. Tot acest „bulgăre de zăpadă” care se amplifică nu face decât ca în următorii ani să crească datoria publică. Practic, din acest mecanism nu se poate ieși decât într-un singur fel și anume reducând deficitul bugetar. Cu împrumuturile vechi nu se mai poate face nimic, ele au fost încasate, folosite și trebuie plătite în condițiile stabilite de angajamentele comerciale. Reducerea deficitului bugetar scade nevoia de finanțare curentă, dar nu poate influența dobânzile și scadențele care trebuie plătite în contul împrumuturilor vechi. De aceea, oricât de mult s-ar reduce deficitul bugetar, chiar și în situația greu de crezut că România ar ajunge la excedent bugetar, nevoia de finanțare va rămâne, iar creșterea datoriei publice se va întâmpla. Desigur, există și o situație în care se poate șterge de către creditori o parte din datoria veche. Dar este mai bine să nu ne dorim acest lucru, pentru că ar însemna că economia românească se află într-o situație atât de proastă încât trebuie să apeleze la o tăiere a datoriei. Exemplul Greciei este relevant în acest sens. De asemenea, o problemă complicată este și aceea că împrumuturile de azi se fac la dobânzi mai mari decât cele contractate în urmă cu câțiva ani de zile. Costuri mai mari înseamnă o povară crescută pentru plata acestor credite luate de statul român. O situație specială apare în datele prezentate de ministrul finanțelor. Știm cifrele datoriei pe termen scurt, raportul BNR arată că datoria externă pe termen scurt este 22% din totalul datoriei. Pare un procentaj echilibrat. Dar datele prezentate de Alexandru Nazare ne arată că aproape jumătate din cele 139 miliarde de lei împrumutate anul acesta pentru datoriile vechi ajunse la scadență provine din creditele din anii 2024 și 2025. Adică, din împrumuturi realizate nu pe termen scurt, ci foarte scurt. Pentru că un stat care ajunge să se împrumute cu o scadență la un an sau doi arată că este într-o „teribilă foame de bani”. Acest lucru ne spune totul. De fapt, ne spune că statul va avea nevoie în continuare de împrumuturi și deci datoria publică va crește.
More episodes of Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România
More episodes
- Întâlnirea ”Celor Trei Mari” – o poză simbolică, sau mai mult?
- Ovidiu Ionescu îl ”bate” pe Nadal la superstiții și ar vrea să se dueleze cu Federer
- Luca Niculescu îi dă lui Marian Neacșu cheile Guvernului. "Rămâne în istorie drept cel mai important premier pe care România nu l-a avut" (SpotMedia)
- România, de 20 de ani în UE: ruperea blestemului de la Ialta
- Patrimoniu, memorie, tradiții, totul într-un proiect de intervenție culturală participativă
- Ediția din 19 noiembrie 2026
- „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946”, conferință a Asociației Amarjar
- Jurnalul de joi, 19 noiembrie 2026, 10h00
- Ce cadou să faci cuiva care ”are deja de toate”?
- Ce trebuie să apere România și Republica Moldova la reuniunea Coaliției de Voință de la Berlin?
PodSearch is a free, independent podcast search engine. Read about PodSearch, the privacy policy or contact us.